marți, 23 aprilie 2013

Brașov, the best city in the world.

     Iunie/ iulie 2009-  Itinerariu de vacanță: Brașov- Băile Felix- Oradea- Budapesta

Urmează firul jurnalului de călătoriei >>>

Pentru că ultima postare a fost despre Sibiu, am considerat oportun că trebuie să urmeze o alta despre o altă emblemă a României, Brașov.



Chiar dacă mai fusesem de câteva ori, în fugă, în acest superb oraș, când am fost în Poiana Brașov sau în Predeal de multe ori mi- am dorit să mai ajung să mă plimb pe străzile Centrului istoric, să urc pe Tâmpa, să urc la Cetatea Brașovului.... Plus că atunci nu eram în aceeași formulă:) Am ales o pensiune cochetă, Casa Ober, pentru două nopți, care mi s- a părut ideală pentru scopul nostru de a vizita mai în amănunt orașul și care de altfel nu m- a dezamăgit.
Încă din prima zi, imediat ce ne- am instalat la pensiune, am și luat la pas orașul. Era prima oară când ne organizasem o vacanță așa în amănunt, cu rezervări la cazare, la transport, cu planificări riguroase cu privință la timpul alocat fiecărei destinații. Ba chiar am găsit la vremea aceea, pe internet, o agenție care oferea servicii de ghid turistic în orașele mari din țară, printre care era și Brașovul. Întrucât bugetul nu era chiar atât de potent, am tras câteva hărți de pe Google Earth ( nu știam ce e ăla GPS) și ''Tot Înainte!'' În Brașov am avut și avantajul că mai știam terenul.
Uite- așa am început cu o plimbare cu telecabina pe Tâmpa. La restaurantul de acolo aveam planificat să servim ceva de mâncare, însă acolo aveam să îm dau seama că multe amănunte din planificarea mea nu or să se desfășoare cum aș fi dorit eu. Restaurantul în care cu vreo 15 ani în urmă ne încântase cu serviciile lor, atunci era ceva de coșmar. Păcat!
Oricum, una peste alta, pentru cei care vor să vadă principalele obiective turistice din Brașov, le recomand să treacă peste acest impediment ( poate că între timp s- a remediat situația) și să urce pe Tâmpa, pe jos sau cu telecabina, fiindcă se merită. Panorama asupra orașului, care este oferită de pe platforma special construită în apropierea giganticelor litere care sunt vizibile de jos din oraș și care te avertizează că ești în Brașov, este extraordinară. De acolo poți să vizualizezi principalele atracții ale Brașovului, fiindu- ți de mare ajutor atunci când începi să străbați la pas străzile și străduțele orașului în căutarea lor.
Piața Sfatului, era așa cum mă așteptam, la fel de spectaculoasă ca și în urma cu 15 ani, ba chiar mai plină de viață. Pe lângă turiștii străini, care erau într- un număr considerabil, acolo își petrec timpul liber și brașovenii care parcă vin acolo să pună sarea și piperul.
 Un grup de adolescenți își manifesta pofta de viață pe un petec de linoleum așternut pe jos, dansând free style după muzica de la un radiocasetefon  cu ceva decibeli. Ceva mai încolo, în dreptul clădirii din centrul pieței, un grup de tineri de la Noua Dreaptă, desfășurau drapelul României în semn de respect pentru acea zi de 26 iunie.



Așa mi- a rămas în memorie data în care este Ziua Drapelului. Alt grup de tineri își etalau abilitățile manevrând cu multă abilitate o recuzită formată din câteva instrumente muzicale mai ciudate și niște bețe, măciuci și altele. Cu fel de fel de pancarte cu reclame agățate de ei, mai multe grupuri de tineri patrulau prin piață aducând un plus de culoare la clădirile și terasele frumos ornate cu flori și umbrele sub care erai îmbiat să te adăpostești de canicula care parcă își mai pierduse din putere la acele ore ale amiezii. În mijlocul pieței, parcă dintr- un alt film, își desfășura actul artistic
un tip îmbrăcat la costum. Ce mi- a atras atenția, era faptul că în toată forfota aia se auzea clar că falsa pe celebra melodie ''Pușca și cureaua lată''. Era și normal, nici microfonul nu- l prea ajuta, era un praz pe care îl manevra cu atâta destoinicie. Dumnezeu să- l ajute, era un tânăr cu ceva deficiențe, care căuta și el  să câștige un bănuț în condiții de concurență deloc de neglijat.
''The best city in the world!'' Era inscripția pe care o vedeai la orice pas, pe umbrelele de la terase, pe pliante, pe reclame. Este adevărat. Așa l- am redescoperit după ani de zile.





























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu